Drama Brexitului: ‘’Should I Stay or Should I Go?’’

 

brexit-referendumBrexit. Acesta este subiectul principal al acestor zile. În 1973 Marea Britanie se alătura viitoarei Uniuni Europene iar pe 23 iunie, anul acesta, organizează un referendum prin care hotărăşte dacă o va părăsi. Ultimele sondaje prezentate de The Telegraph arată că tabăra In (cei care votează pentru rămânerea în UE) a luat un avans de 7 puncte în fața taberei Out.

Lobbyul premierului David Cameron vizând suveranitatea Regatului Unit faţă de Bruxelles și politici reducţioniste adresate fluxului imigranţilor, nu a avut efectul scontat. Nu a evitat presiunea populiştilor (Boris Johnson, primarul Londrei) şi nici scindarea propriului Partid Conservator.  

Brexit-ul divizează nu numai cetăţenii britanici, dar şi  presa şi liderii europeni. De ce? Pentru că există temerea că acesta ar putea fi expresia unei ciocniri a ‘’voinţei titanilor’’ într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit din care atât UK cât şi UE vor ieşi perdante.

La nivel geopolitic, China în ascensiune, Rusia turbulentă, ameninţările teroriste în floare şi criza refugiaţilor sunt probleme care vor destabiliza clar o Europă rămasă fără unul dintre cele mai influente componente. Pe deasupra, această mişcare de frondă a Regatului Unit va ‘’inspira’’ şi alte state membre (Le Pen şi Frontul Naţional din Franţa) să atace uniunea exact în ceea ce reprezintă valorile sale fundamentale: coeziunea, egalitatea şi respectarea drepturilor fundamental umane.

Pe de altă parte, Regatul Unit ar putea rămâne fără Scoţia, Irlanda de Nord (proeuropene) şi fără sprijinul SUA (Obama vede mai puternică Marea Britanie ca membru UE). Mai mult, din punct de vedere economic, Brexit-ul ar afecta toate pieţele. 45% din exporturile UK ajung în UE, investitorii străini vor necesita relocare, Wall Street-ul nu doreşte părăsirea UE. Datoriile Marii Britanii se vor adânci având în vedere necesitatea acesteia de a rămâne în contact cu UE şi totodată restricţiile cu privire la pieţele nonmembre: cotizarea la bugetul comunitar şi libera trecere a cetăţenilor săi.

Brexit-ul e un semnal de alarmă care trebuia tras: Merkel din cauza atitudinii faţă de refugiaţi se află în cea mai volatilă poziţie de până acum, inflaţia bate la uşă, Parlamentul European e imens şi Europa tinde să se izoleze.

Dar Marea Britanie nu e foarte probabil sa-si dorească să rişte o scădere a PIB-ului cu până la 6%, cetăţenii de rând ai UE (că românii, de exemplu) să aibă din nou nevoie de vize pentru a reveni în UK şi economia să fie la fel de deficitară pentru toată lumea, ar fi revoltător şi puţin probabil.

Leave a Reply